Măgar

afinitatea pe care o am pentru măgari m-a făcut să l iau pe ăsta din kaufland, era la ofertă

senzaţia că nu am nimic important de zis continuă să mă apese,
aş putea să aleg un subiect oarecare să l întorc pe toate faţetele, să disec, să critic, să fiu agresiv,
dar unde aş ajunge,
îmi amintesc de un aşa zis profesor care mi-a reproşat că nu sunt suficient de critic,

da, poate că nu sunt măgarul care tind să fiu,

îmi vine totuşi greu să distrug ceva printr-o atitudine critică...dreptul de a critica se câştigă,
ar trebui măcar să critic în cunpştinţă de cauză,

eh poate că mă chinuie încă puţinul pe care l-am reţinut din Popper,
probabil că vreau să cred că atitudinea critică trebuie să aibă şi un scop precis, perfecţionarea "unui ceva"

am văzut recent (accidental) un nene care făcea o revistă a presei pe un post de televiziune,
nenea ăsta a simţit că este necesar să-şi expună părerea despre economia României,

am asistat la zeci de secunde de decărcări emoţionale, de critici, negări, contestări ale existenţei economiei României,
discursul profund dar complet lipsit de argumente m-a pus pe gânduri,

în fine probabil era vorba de critica necesară construirii de audienţă,

mai reflectez