Până la 5 ani şi jumătate am refuzat să-mi spun poeziile la grădiniţă. Îmi era frică să vorbesc în public? Nu ştiu. Acum pot să-mi spun poeziile. E prea târziu. L-am citit repezit în seara asta pe Vasconcelos. Mi-am dat seama că sunt mai uman (sau că sunt din nou uman) decât credeam. Acum tac din nou. Pot să o fac. Nu am de spus nici o poezie. Oricum şoim nu mai pot să ajung.
12 comments:
din cauza emotiilor n-ai putut sa-ti spui poezia?
nu erau emotii. refuzam sa le spun. ma simteam constrans. era nedrept. eram la grupa mare că era si fratele meu mai mare. de ce mi se cereu aceleaşi lucruri? + aveam boală pe educatoare.
:)) revolutionar de mic
power to the people! little people, that is :)
Omg! Ce fatzuca aveai...Nici nu mai trebuia sa spui poeziile la fatzuca aia :)
ce viata ai fi avut daca jungeai soim .. tza tza ... :)) nici eu nu-mi spuneam poeziile la gradinita .. cel putin cum trebuie .. :-" ...cute kiddo
Simona, dap de cand ma stiu fac cam ce ma taie capul
Alecs, dap :d
Andreea, iti dai seam ca am rosit :">
Lyna, sa sti ca alta era viata mea poate ajungeam si cercetas, si aveam si eu ce povesti
Eu eram la grupa mica, sora mea la grupa mare si tot ce-mi doream era sa fiu si eu cu ea, sa stam in aceeasi baca (pt ca nu stateam, eram separati de ei, trimisi in ultimele banci...).Si imi placea mult cand invatam cu ea poeziile pe care le dadea d-na educataoare special pentru cei de grupa mare.Iar cand vroiam sa le recit si eu, auzeam mereu aceleasi vorbe:"Tu nu ai voie, esti la grupa mica, invata mai bine sa pronunti litera << r >>"...:(
P.S. Esti tare scump in poza, mi-ai mai aratat cateva, erai dragalas foc, ti-am mai spus eu... :)
Oooo, ce dragalas. :) Asa mult imi plac pozele astea din copilarie. Vad ca de mic erai un mic anarhist. :P
Adina, Hellene multumesc
Post a Comment