omul şi şanţul

orice zi trebuie sărbătorită prin muncă!
datorită acestei convingeri g. a hotărât să-l sustragă astăzi pe miclowan, de la treburile cetăţii,
şi datorită lui g., miclowan şi-a sărbătorit ziua!
totul a început demult (nici chiar atât de demult) când g. a băgat de seamă că oamenii municipalităţii, din târgul radului, au reasfaltat strada copilăriei sale şi au mai înălţat-o cu o jumătate de palmă...
şi acum apa care se aduna în bălţi somptuase, în intersecţia de la colţul casei, se scurgea pe aleea de acces a locuinţei
desigur că nimic din ce a fost întreprins astăzi nu ar fi fost necesar dacă meşeriaşii ar fi făcut o scurgere în intersecţie şi nu atât de multe în "panta drumului"
dar cum meseriaşii lucrează în interes public şi nu privat o scurgere care "să favorizeze" familia lui g. nu era justificată,
aşa că g. şi a tras aere de meseriaş (cum a văzut el, destul de prost aplicat, pe la ta su)şi a hotărât să facă un sistem de canalizare care să scutească familia de legendarele lupte cu apele de nea,
fiind şcolit la şcoli înalte g. a suspectat că nu o să-l lase să spargă asfaltul ca să se racordeze (din nou) la reţeaua publică de canalizare...
aşa că a optat să facă totul în ograda proprie...

(acum totul o să capete iz de post do it yourself)

g. ştia din ce i povestise bunicul său că în ogradă există o fosă (legată la sistemul public de canalizare?) şi a hotărât să-şi trimită apele acolo,

în fotografiile de mai jos se poate observa traseul vizat: de la poarta ogrăzii până la acel petic de ciment sub care chipurile zace o fosă,





aşa că, după cum spuneam, g. l-a sustras pe miclowan din cetate şi au mers întâi prin târgul lui Radu,
de unde au cumpărat ţeavă de pvc şi elemente pentru racordări,
şi ţeava nu au luat o prea groasă, doar de 50 de mm, pentru că nu aveau cu ce lărgi găurile fosei...



apoi, pentru că g. e un prea mare delicat, miclowan s-a apucat de muncă,
şi a făcut o cu speranţa că face bine ce face
şi sapă chiar în dreptul găurii din fosă,



şi deşi forma şerpuită a şanţului ar sugera că miclowan precis era beat,
adevărul este că şanţul n-a ţinut cont doar de nevoile ţevii,
ci s-a mulat ba după o tufă de bujori, ba după acea pletoasă ceapă,
dar tot degeaba pentru că prea multe tufe de ghiocei, lalele şi alte flori neidentificate, dar preţuite de bunica lui g., au hotărât să moară astăzi de hârleţ :-s



totul a mers extrem de bine,
până când miclowan ajuns la colţul casei
a început să sape pe lângă alee...
de acum munca şi a pierdut savoarea intelectuală,
a implicat doar forţă,
câţi bolovani se ascundeau pe sub cărare? :-<

...sub privirea necruţătoare a lui g. miclowan muncea :-<







treaba programată pentru ziua de astăzi a fost realizată, ar mai trebui făcute doar estetice găuri de scurgere...
şi totul va fi gata...
desigur dacă nu cumva a greşit miclowan "direcţia pantei"