E.S.

Dar, când ajungem să dispunem de o sută sau două sute de mii de cuvinte, descoperim că idealul e să te exprimi cu ajutorul a zece sau douăzeci. Limbajul filosofului e foarte restrâns: obiect, subiect, matrice, cauză, spaţiu, timp, scop şi încă unul sau două. Dacă îi dau mare bătaie de cap, el se descurcă şi cu un singur cuvînt, ca apeiron sau substanţă. E probabil ca idealul multor filosofi să fie acela de a sfârşi, în cele din urmă, într-un mîrîit unic şi monist.