de 6 ani călătoresc destul de frecvent pe ruta feroviară Rădăuţi-Iaşi.
Unele lucruri s-au schimbat în timpul ăsta...unele precum măicuţele care colectează bani pentru biserica Sf. Ioan de la Botoşani au rămas constante.
E frumos că se apelează la sentimentele oamenilor pentru construcţii divine şi ce e mai de ajutor pentru un student ce "pleacă spre sesiune" decât o rugăciune ridicată spre cer de către măicuţele de la Sf Ioan din Botoşani?
(unii CFR işti povestesc că încă din 1990 se strâng bani pentru sf Ioan...oare câte nume ar trebui scrise la ctitori?)
Desigur situaţia nu e singulară, ţara e împânjită de ninja care "cerşesc" pentru construcţii şi reparaţii de biserici. E de înţeles pentru că suntem în România, banii sunt puţini, remuneraţile mici...
În timpul acesta Patriarhia se angajează fără probleme la un proiect de 100 de milioane de euro, bani despre care declară că nu sunt o problemă.
Deşi, pe de altă parte, când vine vorba de renovarea monumentelor istorice aflate în custodia lor se apelează la mila oamenilor şi a statului.
Mă îngrozeşte ideea că peste vreo 20 de ani o să intre în sarcina poporului şi cheltuielile de renovare ale construcţiei megalomanice.
De aceea, în ciuda convingerilor libertariene, aş propune ca toate cultele să fie obligate să-şi renoveze monumentele istorice.
În caz contrar acestea ar putea/ar trebui fi transformate în muzee cu administrare laică.
Showing posts with label bani publici. Show all posts
Showing posts with label bani publici. Show all posts
Sunday, July 11, 2010
propunere
Etichete:
bani publici,
biserică,
cfr,
maici,
rugăciuni
Friday, July 9, 2010
senzaţionalii bani publici
după zile întregi în care s-a muncit în ritm alert la construirea digului gălăţean,
un om de rând care a lucrat vreo 10 ani la celebrul canal Dunăre-Marea Neagră şi a luat inima în dinţi şi a propus deschiderea acestuia pentru a prelua puhoaile,
oraşul Galaţi a fost salvat :d
digul a fost inutil,
banii cheltuiţi pentru îndiguire au fost cheltuiţi foarte româneşte
mă preocupă oarecum munca voluntarilor,
acei oameni care au venit şi au muncit, din pură convingere, să salveze oraşul
aş fi oare prea sever dacă aş afirma că în România nici măcar voluntariatul nu are finalitate? şi e, vorba vine, cam degeaba
update:
Întrebare: Nu au avut cumva dreptate gălăţenii care au preferat să privească construirea digului de sub umbrelele teraselor?
un om de rând care a lucrat vreo 10 ani la celebrul canal Dunăre-Marea Neagră şi a luat inima în dinţi şi a propus deschiderea acestuia pentru a prelua puhoaile,
oraşul Galaţi a fost salvat :d
digul a fost inutil,
banii cheltuiţi pentru îndiguire au fost cheltuiţi foarte româneşte
mă preocupă oarecum munca voluntarilor,
acei oameni care au venit şi au muncit, din pură convingere, să salveze oraşul
aş fi oare prea sever dacă aş afirma că în România nici măcar voluntariatul nu are finalitate? şi e, vorba vine, cam degeaba
update:
Întrebare: Nu au avut cumva dreptate gălăţenii care au preferat să privească construirea digului de sub umbrelele teraselor?
Etichete:
bani publici,
eficienţă,
România,
voluntariat
Subscribe to:
Posts (Atom)