Am hotărât să scriu acest post când mi-am dat seama că sunt un mincinos. De vreo 7-8 ani câmd vorbesc despre mine, mă refer la persoana mea ca la "am fost un copil extraordinar de cuminte". Aiurea. Am fost o drăcovenie de copchil.
Sau poate că am fos doar un copchil prost.
Oricum, astăzi am luat decizia de a aborda un subiect relativ morbid. Mi-am dat seama că eu, copilul cuminte, am văzut de cam multe ori moartea cu ochii...
Prima oară aveam 2-3 ani, un cărucior imens s-a prăbuşit lângă mine, eu am scăpat neatins. Nu-mi amintesc nimic, dar singurul martor, bunicul meu, până în ziua în care a murit, se schimba la faţă când evoca momentul.
3-4 ani mai târziu, eram în alt oraş. Copil care sfida autoritatea parentală umblam cam pe unde mă tăia capul. Şi până nu mi s-au văzut de după botul unei maşini decât ochii nu am căutat să pricep care-i faza cu regulile de circulaţie. Şi totuşi, după asta, autovehiculele au continuat să se oprească prea aproape de mine.
Au urmat 2-3 electrocutări, consecinţe ale curiozităţii. Am văzut mult praf prin aparatura electronică
Prima tentativă de deveni înger care m-a marcat a fost însă alta. Eram mic. Avem vreo 6 ani. Eram cu frate miu. Cu ăla mare. Eram în centrul oraşului (alt oraş). În centrul oraşului între trotuar şi stradă este un gard din ciment. Atunci îmi ajungea până la piept. Copil teribil, mergeam pe stradă. Fratele meu era pe trotuar. Pe celaltă parte a străzii erau alţi pietoni (2-3) Mergeam încet, când...Din spate a apărut un cal. Nărăvaş? Nu ştiu. Calul scăpase de stăpân. Calul fugea în galop. Calul fugea spre mine. Eu eram mic. Eu nu puteam sări gardul. Pietonii de peste drum strigau la mine. Fratele meu ţipa la mine. Eu nu puteam sări gardul. pe stradă treceau maşini. Eu nu puteam sări gardul. Trebuia să ocolesc gardul. Calul se apropia. Lumea ţipa. Eu am scăpat.
Mai târziu, după alţi ani, eram încă mic şi eram energic. Viaţa o trăiam în viteză. Terenul de joacă era al meu. Fugeam mult. Într-o zi ieşind în fugă din bloc a căzut un ghiveci imens în spatele meu. Milimetric. Era vecina de la 2. Ghiveciul era prea greu de coborât pe trepte.
Au mai fost maşini cu frâne bune, electrocutări, ape turbulente...
A, da, vara asta am fost proiectat de pe bicicletă de către şoferi care circulau mai regulamentar decât mine.
P.S. Mi-au fost solicitate unele clarificări conceptuale. Declar pe proprie răspundere aici...termenul de miclowan, vine din tinereţuri şi a fost adoptat sub influenţa covârşitoare a celebrei replici "Nu trage dom Semaca"
13 comments:
tare faza cu calul
imi amintesc de parca ar fi fost saptamana trecuta
dra nu se poate spune ca ai fost obraznic
termenul politicaly correct pe care il cauti e "ghinionist peste medie"
si eu am incercat figura cu calu' :> ... Doamne si acum ma intreb cum am scapat ... totusi all these things make me think how fragile life is :|
frumoase amintiri, am si eu d astea. povesti: cand eram mic a trecut o masina cu butelii peste mine, eram mic si a trecut peste mine fara sa ma atinga, andrele prin priza, alta electrocutare, la un stalp de pe o strada, geamuri sparte cu mana, asta nu i o poveste, am o cicatrice destul de mare.
acum idiotenii: saritura cu bicicleta la tranbulina, nu era f bine amenajata tranbulina, o movila de zgura de 1 m, prima data am avut noroc, din a 2a am scapat cu viata.
intamplari de care sunt mandru: ne luptam cu baltage si cu buzdugane din lemn si am castigat respectul tuturor dupa ce am supravietuit unui baltag in cap. o faza foarte buna de la tenis cu piciorul: finalizez incredibil, nu mai stiu schema, dar eram foarte fericit dupa,nu chiar f fericit, ma impiedicasem si cazusem urat, fata mi era plina de sange si nu ma puteam ridica, da' am castigat punctul, inca printr o schema. a mai fost un ousor de la piciorul drept injumatatit cu o sapa(n us prea talentat la sapat), o curba luata ca in moto gp cu bicicleta si alte. acum ma laud cu degetu' inelar injumatatit de un caine lup, din pacate copcile mi l au facut sa arate ca un deget aproape normal si iar trebuie sa scriu la scoala. toate lucrurile astea ma fac sa ma gandesc ca nu exista nimic mai frumos decat o motocicleta cu care sa faci lift up uri si sa zbori pe sosea fara parasuta, sa faci planorism, nuj cat de periculos o sa fie, da sper sa nu am probleme cu fisa medicala, ca sa zbor, sa fac scheme cu planorul cand instructorul nu e atent, sa lesin in planor si sa ma trezesc in ultima clipa,sa...
arcadele sparte amandoua, nasul spart, cicatrice de topor in frunte. de restul am scapat neatins :D
dracovenie de copchil?? :)) Oh, Doamne, dar chiar ca era sa pieri de multe ori. Eu aveam o preferinta pentru spartul capului, cred ca mi s-a intamplat de vreo 4-5 ori. Mai ceva ca un baiat.
Acuma serios: ai de grija de-acum inainte, ca Doamne, feri! cine stie cand ingerasul nu e atent.
:)))))) Am murit de ras... sau stai, cam morbida exprimarea. :)) N-am mai ras demult asa citind un post. Must bookmark. :))
:)) O sa scriu si eu ecva asemanator. Recunosc si faze de la tine, dar am si altele si mai si. :))
eu n-am patit nimic legat de cai.. stiu ca m-am speriat groaznic de vaca in schimb.. totusi multe experiente cu tot felul de obiecte bagate in priza... eram fascinat ca sunt unele lucruri pe care le bag acolo si se incalzesc.. electronist de mic:))
olaf, erai pe trotuar ce-ti pasa
lyna, cati ani aveai?
che, alecs am si eucicatrici de sus pana jos,
Hellene, eu incerc, mereu e ceva neintentionat, recunosc ca sunt un distrat
Roxa, multumesc
Puisorule, da astept, sunt curios
Andrei, in priza n-am bagat nimic si nici cu vacile nu am avut treaba, dar mai am timp
nush dak sa rad sau nu....:) cred k toti facem lucruri de genu....cu masinile aveam aceeasi pasiune ;)) ;)) pana nu se opreau la 1cm de mine nu ma simteam bine :P....hmmm:-?.....vorba aia: toata lumea sa traiasca numai noi sa nu murim ;)) :P
mi-am scrantit degetul de vreo 2 ori si am dat cu nasul in geam, sifonier, oglinda de mai multe ori,
se pune? :D
Simona, cel mai bine e sa razi
Yukiame, se pune de ce nu ;)
am uitat sa precizez: toate membrele rupte (p rand, dreapta de 2 ori chiar), capul spart de vre-o 2 ori, un plonjon in gol vre-o 4 metrii (aveam 5 ani, nu mi-am spart nu mi-am rupt nimic atunci dar cred k incep sa inteleg de c sunt asa azi)......:-j + multe julituri/cazaturi/taieturi si alte de-astea ;))
Post a Comment