Autocritică

Azi mi-am început ziua destul de împăcat cu mine, fără nici o intenţie de a ajunge să-mi scot în evidenţă gravele păcate.
Totuşi ceea ce e clar e că nu şti niciodată spre ce îţi sunt călăuziţi paşii.
Eu de exemplu nu am ştiut că am să ajung azi să-mi fac formularele pentru recuperarea taxelor din USA, şi totuşi asta am ajuns să fac.
Aşa că am fost la firma care mi-a călăuzit paşii spre continentul lui Columb şi am completat totul în grabă, pentru a-mi încheia socotelile cu ei. (graba o fi justificată de modul în care am fost tratat în trecut de ei?...e destul de posibil că da)
Pentru a nu mă întoarce pe acolo am optat să mi se trimită banii printr-un cec (în ciuda riscului ca acesta să se piardă) şi am vrut să plec, dar după ce m-am ridicat...un încântător membru al staff-ului mi-a înmânat cu zâmbetul până la urechi un cartonoi...luat prin surprindere am întrebat ce e...
"E un cec...dacă te inscrii în programul nostru până la 1 ianuarie ai să beneficiezi de o reducere de 100 de dolari"
Instantaneu prin faţa ochilor mi s-au declanşat o serie de flash-back-uri legate de această firmă...şi am avut o reacţie pe care nu am putut-o controla...am mototolit cecul şi l-am aruncat...
Pentru asta îmi fac acum autocritica...
Căci nu am realizat cât de prost crescut sunt până când nu am ieşit din clădire şi acelaşi respectabil individ mi-a aruncat cu superioritate..."Nici nu mă aşteptam la altceva de la tine"