Percheziţie

Bănuiesc, cu şanse destul de mari de a nu mă înşela, că nu sunt singurul blogger care are o soră. Ca orice soră, şi a mea are o viaţă a ei. O viaţă în care se întâmplă lucuri mai palpitante sau nu. Am să scriu acum despre o întâmplare de genul acesta.

Povestea pe care urmeză să o relatez este încă proaspătă, au trecut doar câteva zeci de ore de la momentul respectiv.

Acum 2-3 zile sora mea plimbându-se prin a patra capitală a Molodvei, s-a oprit în magazinul Media Galaxy din mall-ul central. Motivele vizitării magazinuilui nu sunt relevante pentru poveste, aşa că n-am să pun accent pe ele. Touşi ţin să precizez că sora mea nu avea nici un bagaj, rucsac, gentuţă, geacă, sau orice alt articol cu buzunare voluminoase. Singurul obiect aflat în posesia ei era un biet portofel.

La un moment dat, probabil plictisită de "shop", a dat să plece...şi normal (pentru cursul poveştii, desigur)aparatele au început să ţiuie...

Când aparatele ţiuie într-un magazin, îţi fac apariţia gărzile şi te iau la întrebări. Într-o ţară mai vestică (poate şi mai estică) ţi se cere permisiunea să fii perchziţionat, dacă nu o acorzi, şi nu există dovezi serioase împotriva ta eşti lăsat să pleci. Ei bine în România lucrurile nu sunt chiar aşa...astfel...

Gărzile apar, văd că persoana respectivă nu are decât un portofel în mână...şi îi fac percheziţie corporală. Dacă nu găsesc nimic, nu se descurajează şi continuă...fac percheziţie la portofel...şi negăsind nimic, nu-şi cer scuze ci aruncă un "aaaa, era cardul"

Deşi eu personal nu înţeleg ce anume o suspectau că ascunde în portofel (un calculator, un mouse, un cod de bare?) nu pot să nu admir meticulozitatea paznicilor.