Thursday, February 21, 2008

Despre lucruri mai puţin supărătoare

Încep cu un clişeu şi o construcţie care relevă nivelul intelectual de şcolar de primară.

Fiinţa umană este egoistă. Egoismul ţine de natura ei. Omul caută în primul rând să-şi satisfacă propriile nevoi. Acţiunile umane au deci drept scop satisfacerea unor nevoi de diferite feluri.

Nevoile sunt adesea clasificate cu ajutorul acelui concept iritant fără de care manualele de afaceri nu ar mai fi manuale...Piramida lui Maslow

Carevasăzică omul îşi satisface nevoile într-o anumită ordine (egoistă sau nu)tinzând spre vârful piramidei. (Observaţie piramida prezintă o ordine generală, şi nu general valabilă)

Egoismul este un concept abstract, în mare înseamnă că individul consideră interesul personal mai important decât cel colectiv, şi mai mult decât atât, îl nesocoteşte pe acesta din urmă. Într-o oarecare măsură fiecare individ dă dovadă de egoism, dar...

Fiinţele umane au obsesia de a defini, caracteriza egoismul prin prea mult utilizatele metode cantitativiste, problema e daca se poate realiza un asemenea calcul?

Cum poate fi estimată "valoarea/cantitatea" actului egoist? Desigur se pot trage anumite concluzii superficiale legate de de averea unei persoane, de dărnicia ei, etc dar acestea se referă doar la anumite acţiuni umane, multe acţiuni umane nu sunt luate în considerare întrucât asocierea lor cu egoismul pare de neconceput

În plus nu văd de ce nu ar fi posibil ca o persoană de un egoism extrem (în varii domenii) să nui manifeste o generozitate fără seamăn în ceea ce priveşte proprii bani.

Mă vâd deci nevoit să resping ipoteza posibilităţii estimării "valorii" egoismului unei persoane şi a comparării/însumării ulterioare cu alte "valori"

Aş lansa o altă ipoteză

Dacă am aborda problema dpdv al acţiunilor umane, atunci cred că (într-o oarecare măsură) s-ar putea realiza o ierarhie a egoismului implicat de acestea. Da, nu toate acţiunile umane implică acelaşi grad de egoism.

Gradul de egoism implicat de o acţiune umană depinde de importanţa nevoii care a declanşato şi de relaţiile de subordonare şi intercolerare cu alte acţiuni umane.

Exemplu utopic şi tras de păr
Un materialist (egoist în ceea ce priveşte bunurile sale materiale, bîăneşti) ar putea renunţa la societatea în care trăieşte pentru o altă societate în ideea de a nu-şi împărţi averea. (gradul ridicat al impozitelor în societatea de origine are ca efect si o redistribuire a veniturilor către ceilalţi membri ai societăţii, în consecinţă un egoism material dus la extrem l-ar putea determina să se mute într-un paradis fiscal)
Dar...
Dacă ar renunţa la societatea de care aparţine individul ar renunţa şi la alte acţiuni în care se manifestă ca egosit. Individul, emigrând, şi-ar lăsa prietenii, familia "în urmă" şi practic ar renunţa la acţiuni sociale de tipul socializării.
Necesitatea satisfacerii (egoiste?) a nevoii de socializare îl determină să-şi diminueze egoismul material.

Cu alte cuvinte concurenţa dintre diferitele acţiuni umane (sau mai bine zis dintre nevoile de satisfăcut) are ca efect temperarea manifestărilor egoiste.

P.S. Recunosc că articolul e deplasat

P.P.S. Acţiunea umană care implică cea mai mare doză de egoism este probabil banala lectură, dar despre această nouă inepţie probabil că am să scriu în altă zi

3 comments:

Lyna said...

:))) cand am inceput sa citesc articolu' m-am gandit la becalli ... ai dreptate though .

teacup said...

Cred ca egoismul caracterizeaza profund fiecare fiinta umana. In asa o masura incit altruismul nu este reversul medaliei, nu este inversul egoismului, ci consecinta lui. Exemplu: sa zicem ca esti atit de egoist (si esti, de cele mai multe ori) incit sa te gindesti mereu intii la tine apoi la ceilalti, incit sa ai grija intii de propria persoana si apoi de restul lumii. Ce faci in aceasta situatie? Simplu, iti rezolvi intii porblema ta. Asta te face fericit, linistit, relaxat si capabil, mai departe, de a rezolva, asculta, avea disponibilitate pentru a rezolva si problemele celorlaltor persoane din jurul tau.
Daca esti incapabil de a-ti rezolva intii propria problema, probabil ca o sa te sinucizi si atunci egoismul tau nu mai are consecinte pozitive pentru societate. :) Sunt multe aspecte de discutat pe tema asta. E un subiect deosebit de interesant:)

YukiAme said...

cand P.P.S-ul?