Wednesday, January 23, 2008

Despre arme, hip/hop provincial şi viaţa de cartier

Îmi fac de acum mea culpa. Eu nu sunt un ascultător de hip-hop. În ciuda mesajelor lor sociale, nici măcar mult lăudaţii Paraziţii nu sunt în topul preferinţelor mele.

Trebuie să mă întorc în trecut. Îmi amintesc că eram undeva la începutul adolescenţei şi n-am înţeles ce treabă au cartierele româneşti cu hip-hop-ul. Ce treabă aveau greutăţile din cartierele americane cu tinerii crescuţi în ritmul Macaralelor lui Luigi Ionescu? Nu ştiu.

La început am rămas uşor prostit. eram pe atunci în Rădăuţi. La 32000 de locuitori, undeva spre 40% erau pensionari. Pensionarii dominau pe atunci clar celelalte categorii de vârstă. Şi totuşi în "periculoasele" cartiere rădăuţene tineri încercaţi de viaţă îşi cântau amarnic greaua existenţă. Povesteau c patimă de bătăi, crime, droguri. Povesteau cu patimă şi de probleme rasiale, căci da în cartierele româneşti rasismul a căpătat accente dramatice? Albii au ajuns să formeze rase diferite, şi albii îi discriminau pe albi...pentru că erau albi.

Toate astea se întâmplau în cartier. Aceleaşi cartiere prin care pierdeam eu nopţile. Riscam? Nu cred. Nu de alta da după orele 22:00 "gangesterii" locali erau trimişi de părinţi la culcare.

Îmi recunosc experienţa limitată şi nu am să vorbesc depre băieţii de cartier din marile oraşe. În Iaşi încă nu i-am găsit.

Revenind la muzica străzilor una din problemele abordate e cea a crimelor, a armelor...Arme care sunt fireşte doar un mijloc de afirmare în cartier...

Mă gândesc câte arme sunt în România? În America e o problemă reală. Cunosc cazuri de studenţi merşi acolo la muncă şi jefuiţi. Câţi din băieţii de cartier au arme?

P.S. Până pe la 13 ani am locuit într-un oraş aflat în apropierea fostului front din al doilea război mondial. De pe la 7-8 ani băieţii din "gashcă"...Nu toţi...Băieţii care aveau pământ în zona fostului front, au început să adune armament...Armamentul se găsea frecvent...De la gloanţe, grenade (modelul german lunguieţ şi modelul aliaţilor)...până la o puşcă (găsită după ce de plictiseală am adâncit groapa de nisip din spatele blocului cu vre-un metru şi ceva). Am făcut întâi cunoştinţă cu armele şi de abia apoi cu dragostea?

4 comments:

Lyna said...

asta chiar e ipocrizie curata :)) sau prostie :-? ... ai facut cunostinta mai devreme cu armele decat cu dragostea ... ce dramatic suna =)) .

puisorul cufurit said...

Copilul teribil al Bucovinei, cel care intai s-a inarmat, apoi s-a indragostit. :)) OOO Am descoperit si eu o grenada, m-am jucat cu ea, am aruncat-o-n sus, am prins-o si-am pus-o la loc. :)) In rest... Ma mai cocotam in foisorul pichetului de graniceri, imi luam Kalasnikovul in spate (de ma cocosa), imi... Da stai, ca sriu un articol. :))

olaf said...

sa vii in cartierul meu Obor
nu-i nici Salajan nici Pantelimon
totusi si aici
Oamenii mor
(T-rap-ed)

miclowan said...

Lyna, imi recunosc vina :P
Andrei, nu suntem toti copii Bucovinei asa:D
Olaf, da tare formatia